* Dezvoltarea infrastructurii şi locurile de muncă i-ar determina pe tineri să rămână în comună * Redeschiderea şcolilor de meserii este o şansă pentru cei care nu-şi pot continua studiile * Terenurile agricole, acum pârloagă, ar putea fi valorificate fără probleme
Cu atestări documentare destul de vechi, satele Braniştea, Coasta Lupei, Dobrineşti, Fântâni, Grozăveşti, Ionăşeşti, Mălureni, Nicoreşti, Piscu Corbului şi Sârbi, din comuna Nicoreşti, sunt adevărate rezervoare din care „curge” istoria.
Situată la aproximativ 10 kilometri de oraşul Tecuci şi la peste 90 de kilometri de Galaţi, comuna are un specific viticol. Încă din secolul XV, în zonă existau cele mai bune soiuri de viţă-de-vie, aceasta fiind activitatea de bază a locuitorilor, care, de altfel, s-a păstrat până astăzi.
Investiţiile minime în dezvoltarea infrastructurii au determinat, însă, o descreştere drastică a numărului populaţiei. În satele „încărunţite” au rămas pârloagă hectare imense de pământ. Puţini tineri îşi mai ridică locuinţe în sate, majoritatea preferând drumul străinătăţii. Potrivit ultimului recensământ din 2011, populaţia comunei Nicoreşti se ridica la puţin peste 3.600 de locuitori, în timp ce la recensământul din anul 2002 se înregistraseră aproximativ 4.300 de locuitori. Pe zeci de uliţe zăreşti case părăsite, în care n-a mai călcat picior de om de multă vreme. Până şi casa boierească din apropierea bisericii „Negustorilor” a rămas o ruină, dar care mai păstrează suflul arhitectural specific anilor ‘20.
În decursul vizitei „Vieţii libere” la Nicoreşti, echipa noastră a fost ghidată de Gheorghe Grădinaru, responsabil pe Achiziţii Publice, în cadrul primăriei locale. Cu primarul comunei, Ionel Boghiu (PNL), nu am reuşit să avem o discuţie tete-a-tete, întrucât se afla într-o deplasare la Bucureşti. Dialogul nostru cu edilul s-a realizat, în schimb, telefonic. Ionel Boghiu ocupă funcţia de primar din anul 2006 şi are două mandate complete şi unul incomplet.
Vii defrişate şi terenuri agricole nelucrate
În comună există destul de multe societăţi agricole, însă acestea nu au activitate pe întreaga suprafaţă de terenuri arabile. Deşi solul este favorabil pentru creşterea viţei-de-vie, lipsa forţei de muncă tinere a transformat o suprafaţă mare a pământului, îndrăgit chiar şi de Iliaş Vodă, în pârloagă. „Activitatea de bază în comună este viticultura. Sunt peste zece societăţi agricole, însă au mai mult angajaţi sezonieri, decât permanenţi”, a precizat primarul comunei.
Pe timpuri, potrivit responsabilului pe Achiziţii Publice, Gheorghe Grădinaru, populaţia în comună era de aproximativ 8.000 de locuitori, iar terenurile agricole erau lucrate ca la carte.
„În 1989, aveam 2.500 de hectare de viţă-de-vie, iar acum am rămas cu mai puţin de 1.500 de hectare. S-au defrişat vii, pentru că populaţia este prea îmbătrânită. În afară de asta, desfacerea nu este asigurată. Au fost câteva crame, dar s-au închis. Acum se importă vin mai prost, pentru că este mai ieftin, deşi la noi viţa-de-vie este atestată din 1437. Există şi un document la Iaşi, în care se spune că Iliaş Vodă îi scrie regelui Poloniei că s-a împăcat cu fratele său şi, în semn de împăcare, i-a dat o vie în Ţinutul Tecuciului, mai exact în satul Sârbi”, ne-a povestit Gheorghe Grădinaru.
Extinderea reţelei de distribuţie a apei
Din anul 2007, reprezentanţii Primăriei Nicoreşti au început, cu paşi mici, realizarea unui sistem de alimentare cu apă a satelor din comună. „În prezent, avem apă potabilă în toate satele, urmând să facem câteva modernizări la Nicoreşti, unde trebuie înlocuită o conductă, dar şi să executăm un puţ forat de 150 de metri la Fântâni. Lucrările vor fi finalizate la sfârşitul acestui an”, ne-a spus edilul.
O situaţie mai detaliată, în ceea ce priveşte distribuţia apei, ne-a fost prezentată de responsabilul pe Achiziţii Publice. „În perioada 2007-2009, am realizat un sistem de alimentare cu apă în satele Piscul Corbului, Coasta Lupei, Mălureni, Fântâni şi Grozăveşti. În partea de nord-vest a comunei sunt două gospodării de apă, două staţii de epurare, de clorinare, de tratare a apei şi patru puţuri forate. Reţeaua de distribuţie de care beneficiază în jur de 2.100 de locuitori are 20 de kilometri. Valoarea proiectului a fost de 2,9 milioane de lei. Banii au venit de la Guvern, contribuţia de la bugetul local fiind de trei la sută. În 2009, am început alimentarea cu apă a satului Dobrineşti şi a părţii de sud a satului Nicoreşti. Lucrarea este finalizată şi a costat 1,9 milioane de lei. În prezent sunt 500 de beneficiari ai reţelei de distribuţie. În 2012, am început alimentarea cu apă în satul Ionăşeşti. Aici discutăm despre două puţuri de apă, 10 kilometri de conductă de distribuţie şi 700 de beneficiari”, ne-a explicat Gheorghe Grădinaru.
Jumătate dintre drumurile comunale, asfaltate
Potrivit reprezentanţilor primăriei de la Nicoreşti, pe raza comunei sunt aproximativ 28 de kilometri de drumuri comunale şi 50 de kilometri de drumuri săteşti. Jumătate dintre drumurile comunale au fost asfaltate, iar cele săteşti, în mare parte, sunt pietruite. Discuţia despre trotuare pare să fie amânată, până când vor fi atrase fonduri pentru realizarea acestora. „Traseul DC 69 de 5,9 kilometri este în curs de finalizare. Din 2013 lucrăm şi la DC 72. Din şase kilometri de drum, trei au fost asfaltaţi, valoarea proiectului fiind de 7 milioane de lei. Din 2013 reabilităm şi traseul DC 75, cu un buget de 1,5 milioane de lei. În proporţie de 95 la sută, drumul a fost finalizat. Vrem să reabilităm traseul DC 71, de 1,5 kilometri, de la intersecţia cu un drum judeţean, din satul Sârbi. Pe lângă asta, am executat un pod lângă piaţă şi unul lângă poliţie. Mai trebuie să facem un pod în Coasta Lupei, dar încă nu avem fondurile necesare”, a precizat Gheorghe Grădinaru.
În aşteptarea sistemului de canalizare
Sistemul de canalizare lipseşte cu desăvârşire în comună. Doar în spatele blocurilor de locuit din satul Nicoreşti există o baterie de fose septice. „Am depus un proiect pentru realizarea sistemului de canalizare din fonduri europene în 2008, dar atunci au fost extrem de multe proiecte. Ne propunem, totuşi, să implementăm anul acesta un sistem de canalizare în satul Nicoreşti. Este vorba despre 14 kilometri de conducte, staţie de epurare în trei trepte, cu capacitate zilnică de 200 de metri cubi. Am depus deja proiectul şi aşteptăm verdictul”, ne-a declarat Gheorghe Grădinaru.
Copii puţini şi şcoli închise
Numărul în descreştere al copiilor este una dintre problemele cele mai grave pentru oamenii de la Nicoreşti. În comună sunt şapte şcoli şi trei grădiniţe, însă câteva dintre acestea stau cu lacătul pe uşă, pentru că nu are cine să le frecventeze. „La doar un an după ce am reparat şcoala de la Ionăşeşti, instituţia s-a închis, pentru că erau prea puţini copii. Acum funcţionează doar două unităţi de învăţământ pentru clasele de gimnaziu, la Nicoreşti şi Coasta Lupei, iar la Ionăşeşti funcţionează doar grădiniţa. La Piscul Corbului au fost închise şi şcoala, şi grădiniţa. Pleacă familiile tinere, iar şcolile rămân fără copii. Din punctul meu de vedere, trebuie investiţii cât mai multe, ca să putem atrage tinerii”, ne-a spus responsabilul pe Achiziţii Publice, Gheorghe Grădinaru. Acesta a precizat că, pe timpuri, în comună funcţiona o şcoală de meserii în viticultură, dogărie, tâmplărie şi croitorie, care ar trebui redeschisă.
Căminul Cultural va fi modernizat
Într-o stare critică se află şi Căminul Cultural de la Nicoreşti, situat chiar în faţa primăriei. Potrivit primarului, Ionel Boghiu, anul acesta urmează modernizarea şi dotarea acestuia, din fonduri guvernamentale. „Va fi schimbat acoperişul instituţiei, apoi se va utila şi dota corespunzător. Avem deja făcut studiul de fezabilitate şi proiectul tehnic, iar în cel mai scurt timp urmează procedura de licitare”, a menţionat edilul.
Mai mult spaţiu, mai multe servicii
Unul dintre proiectele pe care edilul Nicoreştiului îşi propune să-l implementeze în 2016 este extinderea sediului Primăriei. Odată cu executarea proiectului, reprezentanţii administraţiei locale menţionează că vor fi extinse şi serviciile oferite. Mai mult, în jur de 300.000 de lei au fost deja alocaţi de Guvernul României pentru execuţie.
Monumentele istorice, în pericol
În primele rânduri ale reportajului menţionam că există o încărcătură istorică valoroasă în comuna Nicoreşti. În mare parte, aceasta se datorează celor două biserici-monument care veghează ţinutul podgoriilor din Moldova. Mai exact, este vorba despre biserica „Naşterea Maicii Domnului” sau „Negustori” şi despre biserica „Sfântul Nicolae” sau „Banu”. Ambele se încadrează în lista monumentelor istorice.
Biserica „Negustori” a fost construită, iniţial, în anul 1400, dar a fost arsă de turci, apoi refăcută în 1728. Monumentul are un plan triconc şi prezintă elemente specifice arhitecturii religioase moldoveneşti a epocii. Ultima reparaţie capitală s-a făcut în 1956.
Cealaltă biserică, deşi a fost construită mai târziu, în anul 1807, este închisă, pentru că necesită reparaţii capitale. Cutremurele, în special cele din 1977, 1986 şi 1990, au provocat şi apoi au amplificat fisuri majore în zidurile monumentului. Biserica navă, cu absida altarului rotunjită a fost deschisă ultima oară pentru enoriaşi de Crăciun, însă din cauza condiţiilor care trebuie îmbunătăţite, slujbele nu se mai ţin. Monumentul cu peste 200 de ani vechime este singurul înconjurat de un zid de incintă, care se păstrează, ca prin minune, întreg. „Ctitorii acestei biserici sunt grecii Banul Nicolae Lentin şi soţia sa Catinca, care au venit în Moldova cu domnitorul Alexandru Moruzzi. Ei au avut un fiu, Ion, care a murit la o vârstă fragedă. Mormântul fiului se află în curtea bisericii. Ca să protejăm aceste monumente istorice destul de vechi, ne-am propus să construim un pod, pe care ar putea circula maşinile, ocolind strada adiacentă bisericilor. Totodată, aşa am proteja şi monumentul din faţa Căminului Cultural”, ne-a explicat Gheorghe Grădinaru.
